Anul trecut am început o colaborare cu redacția Inclusiv, unde am lansat Clubul de Carte Inclusiv. Fie că ești cititor de cursă lungă sau ocazional, Clubul de Carte Inclusiv este deschis pentru toată lumea. Ne întâlnim online, în fiecare lună, să discutăm, să punem întrebări și, bineînțeles, să citim.

Mai jos aici linkurile către înregistrări și articolele despre fiecare carte discutată.

Ediția 1: Homo Sapiens, scrisă de paleoantropoloaga Silvana Condemi și jurnalismul Francois Savatier

„Sapiens. Cele mai recente descoperiri“ este o carte de popularizare, o introducere în istoria speciei umane. Aduce în discuție ultimele descoperiri arheologice: unelte de piatră găsite în Australia și datate acum 65.000 ani dar și noile analize de ADN care au dezvăluit existența unui nou grup hominid, denumit Denisovan, care arată cât de mult s-au amestecat diferite specii umane și cât de bine au învățat să se adapteze la mediul înconjurător.”
Mai multe în articol, aici.

Ediția 2: Demența Digitală, consumul de social media și noile tehnologii au fost subiectele discutate în cadrul celei de-a doua întâlniri a clubului de carte Inclusiv

“Demența Digitală, Cum ne tulbură mintea noile tehnologii, a fost publicată în 2012 și se bazează pe sute de studii și cercetări de specialitate. Lucrarea tratează cele mai importante efectele ale noilor tehnologii asupra noastră, dar mai ales asupra copiilor. Autorul, în prezent este profesor la Universitatea din Ulm, dedică capitole despre efectele jocurilor video asupra adolescenților, despre mitul multitasking-ului, despre memorare și învățare, dar și despre autocontrol și stres.”
Mergi la articol, aici.

Ediția 3: Argonauții scrisă de Maggie Nielson

Limba română este foarte bogată și colorată în ceea ce privește cuvintele denigratoare, dar mai puțin dezvoltată când vine vorba de acceptare și incluziune. Unul dintre participanți a punctat că termenii insultatori nu sunt la origine termeni urbani, ci rurali, fapt ce poate contrazice proverbiala toleranță și ospitalitate.
Trebuie să traducem sau să creăm cuvinte proprii în limba română care să desemneze comunitatea queer ori să preluăm elementele internaționale?, este una din dilemele comunității.
O posibilă concluzie a discuției este că majoritatea noastră nu este suficient de tolerantă și curioasă să cunoască lumea queer.
Articolul, aici.
I’m on Mastodon